Un prieten

Este frustranta ideea de a nu mai vorbi cu tine,de a nu mai pierde noptile discutand pe mess felurite teme.Esti ceea ce pot numi,desi nu imi place,un prieten pierdut...Chiar daca nu eram in acelasi cerc de prieteni,uneori valorai mai mult decat "prietenii de zi cu zi",pentru ca tu ma faceai sa vad anumite lucruri de care poate imi dadeam seama,dar ceva mai tarziu.Cu tine discutam teme ciudate,uneori chiar picanterii despre care nu vorbeam de obicei.Nu imi placea atunci cand eram si cu alti prieteni,pentru ca deveneai un simplu prieten cu care stai la o bere,uneori prea glumet.Imi placea asa cum eram...2 tampiti care nu aveau ce face decat sa vorbeasca pe mess pana la ore tarzii,desi nu ti-am dat niciodata increderea ca pot tine acele secrete si nici tu mie...insa simteam nevoia sa-ti povestesc anumite lucruri fara sa-mi pese daca le vei divulga si chestia era reciproca...Si nu ne-am distantat din cauza vreunui conflict tampit,ci pur si simplu ne-am pierdut,am fost prinsi de alte intamplari,de alte persoane pe care le iubim,sau pe care le-am iubit...si intre noi a intervenit tacerea si zi dupa zi ne-am distantat mai mult.Sincer,imi e dor de conversatiile noastre...si totusi nu te voi numi un prieten pierdut,ci...un prieten.